Leagănul – mai mult decât distracție și relaxare?

Leaganul jucariidezece.ro

Mami, hai să mergem afară! Vreau să mă dau cu leagănul!

Oare câte mămici, și de câte ori, au auzit rugămintea asta? Rostită în maniera unică a năzdrăvanilor dornici să iasă din casă cât mai repede, ea nu-i înțeleasă uneori decât de cei din familie, inițiați în limbajul lor minunat. Și probabil că-n timp ce spuneau asta își pregăteau deja papuceii, ori se îndreptau hotărâți către ușă (încălțați sau desculți – ce mai contează?!), fără să mai aștepte vreun răspuns. Greu de rezistat unei astfel de scene, nu-i așa? Prin urmare, ne trezim la un moment dat împingând leagănul și întrebându-ne, poate, de ce-or fi copiii așa fascinați de el. Vă furnizăm mai jos material de gândire pentru data viitoare când îl veți urmări mișcându-se încoace și încolo, tot mai lent… până vi se reamintește să-i redați iarăși viteza dorită.

Distractiv și relaxant, dar nu numai

Legănatul este mai mult decât o activitate distractivă. În primul rând, după cum bine știți, e un motiv excelent pentru a sta în aer liber, în grădină sau în parc, la soare. Iar asta ajută sistemul imunitar prin stimularea producției de vitamina D. Lumina soarelui este importantă și pentru sinteza serotoninei, neurotransmițător responsabil, printre altele, și pentru reglarea stării de spirit. Apoi, prin ritmicitatea pe care o implică, legănatul liniștește, relaxează, oferă o stare de bine. Dincolo de aceste „câștiguri” imediate și evidente, mai are și alte beneficii pentru dezvoltarea fizică, neurologică, emoțională și socială a copilului. În plus, odată ieșiți din casă, micuții vor găsi și alte prilejuri de joacă și de mișcare.

Beneficii la care puteți cugeta în timp ce vă faceți datoria

Deși aparent banală, această activitate favorizează dezvoltarea, pe mai multe planuri.  Copiilor le place să se legene pentru că este distractiv, plăcut și simplu. Însă pe măsură ce își balansează picioarele și se întâmplă mișcarea de legănare, mecanisme invizibile și mult mai complexe sunt stimulate, iar creierul și corpul lor fac mari progrese. Asta fiindcă modestul legănat poate contribui la:

  • Dezvoltarea sistemului senzorial

Acesta cuprinde sub-sisteme specializate pentru analiza stimulilor din mediul extern și intern. Astfel, senzațiile pot fi împărțite în exteroceptive, proprioceptive și interoceptive. Simțurile utilizate pentru analiza centrată pe extern sunt: vizual (văzul), auditiv (auzul), olfactiv (mirosul), gustativ (gustul) și tactil (atingere). Propriocepția implică funcții ce asigură conștientizarea pozițiilor corpului și a capului, echilibrul și coordonarea mișcărilor. Mai contribuie și la aprecierea nivelului de efort sau forță necesară pentru realizarea anumitor mișcări. În sfârșit, introcepția asigură monitorizarea stării interne a corpului.

Legănarea este o mișcare coordonată care implică aproape toate simțurile. Pe măsură ce copiii exersează balansarea, învață cum se mișcă leagănul, cum îl pot urni din loc, în câte feluri îl pot face să se miște și prin ce acțiuni, cum pot sta pe el. Datorită mișcării constante a leagănului, se schimbă mereu stimularea senzorială, ceea ce duce la mai multă dezvoltare. Un sistem senzorial mai puternic va fi mai capabil să facă față atunci când mediul este zgomotos, are un miros nou sau se simte diferit. Totodată, îi va ajuta pe copii să-și regleze reacțiile mai bine atunci când se confruntă cu noi stimuli, facilitând adaptarea mai rapidă la diferite contexte.

  • Dezvoltarea percepției vizuale și a orientării în spațiu

Când împingi copilul în leagăn, îi oferi și o stimulare vizuală excelentă. El poate observa mediul înconjurător din diferite perspective (sus – jos, aproape – departe). Drept rezultat, își va îmbunătăți conștientizarea spațială sau capacitatea de a înțelege unde se află corpul său în spațiu în raport cu mediul înconjurător, cu alți oameni și obiecte. Balansarea ajută creierul copiilor să organizeze informațiile spațiale.  Folosindu-se de toate acestea, copiii vor învăța cum să răspundă și să reacționeze pe măsură ce corpul lor își schimbă locația și mișcarea. În plus, conștientizarea spațială puternică și buna coordonare a mișcărilor va fi esențială și în alte activități de timp liber ce pot fi introduse, cum ar fi cățăratul. Acesta va favoriza, la rândul său, îmbunătățirea agilității și a flexibilității în mișcare. Așadar, totul e un domino, în care legănatul ar putea fi o piesă importantă.

  • Dezvoltarea coordonării și a echilibrului

Când copilul se află pe un balansoar trebuie să își folosească picioarele și mușchii de bază pentru a face mișcarea de balans, înainte și înapoi. Întreaga mișcare presupune coordonarea dintre membre și corp. Mișcările de balans ajută la stimularea sistemului vestibular din urechea internă, esențial pentru echilibru. Datorită simțului vestibular copilul știe unde se află corpul lui în spațiu și cum se mișcă. Receptorii vestibulari din urechea internă sunt conectați la fluidul din canalul urechii, iar acesta se modifică pe măsură ce corpul se mișcă. Lichidul urechii interne semnalează creierului care este poziția corpului și dacă acesta este în mișcare. Balansarea ajută la dezvoltarea receptorilor vestibulari și a fluidului urechii interne, ceea ce întărește legătura dintre ureche și creier, rezultatul fiind un mai bun simț al echilibrului.

  • Dezvoltarea motricității grosiere și fine

Legănarea este o mișcare relativ dificilă în comparație cu alergarea sau săritul, iar pe măsură ce copiii învață să se balanseze își exersează și abilitățile motorii grosiere și fine, esențiale pentru dezvoltare.

Abilitățile motorii grosiere le permit copiilor să facă lucruri ce implică mușchii mari din corp. Balansarea presupune legănarea picioarelor, coordonarea membrelor și a corpului, acțiuni ce determină dezvoltarea musculaturii. Exersarea acestor mușchi este importantă, desigur, pentru o varietate largă de alte mișcări și pentru menținerea unui tonus fizic bun. Iar toate acestea contribuie la rândul lor la crearea obiceiurilor sănătoase și a unui stil de viață activ.

Abilitățile motorii fine implică mușchi și mișcări mai mici. Pentru a se urca în leagăn copiii își folosesc mâinile și degetele, iar în timpul balansării se țin bine de el. Aceste acțiuni dezvoltă mușchii mai mici ai mâinilor, ce ajută apoi la deprinderea altor abilități importante, cum ar fi ținerea unui creion sau lucrul cu obiecte mici.

  • Dezvoltarea creierului

Rezumând, legănarea implică balansarea picioarelor, coordonarea dintre membre și corp, ținerea strâns cu mâinile, echilibrul în leagăn, stimularea senzorială. Este o acțiune ce nu poate fi reprodusă cu multă ușurință, deoarece stimulează concomitent părți ale creierului pe care puține alte activități reușesc să le angreneze simultan.

Pentru a învăța să se balanseze, copilul trebuie să stea în leagăn și să experimenteze singur mișcări. O legănare reușită implică o varietate de mișcări și părți ale corpului ce conlucrează. Procesul de a descoperi mișcarea de legănare și de păstrare a ritmului reprezintă nu doar un succes și o bucurie a copilului, ci și un pas în dezvoltarea creierului său. Chiar și după ce copilul și-a dat seama cum funcționează totul, repetarea secvențelor de acțiune și concentrarea necesară pentru a pune și apoi menține leagănul în mișcare, continuă să fie utilă pentru automatizarea acestor mișcări.

  • Dezvoltarea abilităților de socializare și comunicare

La locurile de joacă special amenajate, copiii învață să interacționeze între ei. Își exersează răbdarea, așteptându-și rândul la leagăn. Cei mai mărișori își împing prietenii pe leagăn, descoperind cât e de plăcut să te bucuri de bucuria altuia.  Cei mai temerari îi încurajează pe cei care încă ezită să se dea și ei. Mai apar uneori și conflicte, dar până și confruntarea cu ele se poate dovedi utilă. Din acestea vor învăța treptat cum să se descurce și în situații un pic mai tensionate.

  • Dezvoltarea creativității și a percepției ritmicității

Un balansoar de tip căluț, de pildă, va înceta să mai fie asta de îndată ce micul călăreț s-a urcat în șa. Calul său va primi un nume, va fi îndemnat să galopeze departe, pe cine știe ce drumuri sau dealuri. Puteți intra în joc – ca tovarăș de drum, oferind un popas pentru călăreț și cal, cu hrană și apă pentru amândoi, ori îi puteți provoca la întrecere.

Jocurile de rol și de simulare dezvoltă abilitățile de limbaj, gândire, creativitate și imaginație. Pe lângă acestea, copilul își poate dezvolta și simțul ritmului exersând mișcări lente și rapide, apreciind intervalele și diferențele dintre ele. Poate nu pare mare lucru, însă deprinderea de a acorda atenție ritmicității e un element de bază pentru muzică și dans.

Așadar, răspundeți afirmativ rugăminții

Pentru că legănatul este mai mult decât o activitate populară la locul de joacă. Deși pare simplu, poate chiar banal, potențialul său de a contribui la dezvoltarea copiilor nu este de neglijat. Așa cum ați văzut, multe dintre beneficiile balansării merg dincolo de activitatea fizică, plăcută și relaxantă. Elementele pe care le implică stimulează dezvoltarea creierului, contribuind la construirea unor sisteme interne puternice, ce vor aduce avantaje copiilor pe parcursul întregii lor vieți.

© Sofia Toth, Jucării de 10, jucariidezece.ro

Share

Recomandări

11 Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.