Învață engleza – mai devreme sau mai târziu?

Invata engleza jucariidezece.ro

LA CLUB, ÎNVAȚĂ ENGLEZA!

Îmi vine-n cap o glumă veche pe tema învățării limbii engleze. O voi strica desigur, așa cum deseori mi se-ntâmplă, pentru că nu mi-o amintesc propriu-zis. Am reținut doar ideea mare, pe baza căreia voi încerca s-o reconstruiesc. Cei care o știu exact așa cum e, să mă ierte. Așadar, povestea e cam așa:

O echipă de filmare de la o televiziune merge într-un sat tradițional românesc pentru a realiza o emisiune. Din câte au aflat, este unul dintre puținele locuri în care oamenii încă mai trăiesc ca pe vremuri. Speră să-i poată filma în timp ce desfășoară activități cum ar fi cositul, tâmplăria, țesutul, pe fundalul natural neafectat de poluare și modernizare.

Odată ajunși în localitate, remarcă liniștea și pacea atât de rare în oraș. Se plimbă pe drumul principal, respirând aerul curat și relaxându-și urechile, până încep să se îngrijoreze. Nu văd nici țipenie de om. Încep să caute pe la primărie, strigă la porțile gospodăriilor, dar nu răspunde nimeni. Într-un final, undeva la capăt de uliță, în fața unei căsuțe modeste, observă o femeie bătrână ce ședea pe o laviță de lemn. Grăbesc pasul pentru a intra în vorbă cu ea, să afle ce se întâmplă în sat. După schimbul de saluturi, coordonatorul echipei explică:

-Noi suntem de la televiziune. Am venit să vă filmăm satul, dar n-am găsit pân-acuma pe nimeni. Unde sunt primarul și vicele?

-Ei, azi or fi la club, la căminul cultural. Învață engleza.

-Bine, și ceilalți bărbați? E vremea cositului, n-am văzut pe nimeni pe câmp. Unde sunt?

-Tot la club și ei, învață engleza.

-Și femeile? N-am văzut niciuna trebăluind prin vreo curte…

-Păi și ele, tot acolo. Învață engleza. Cum să nu?!

-Bine, doamnă, dar atunci cine mai lucrează pământul?

-I don’t know. Maybe the students.

DESPRE ENGLEZĂ – MAI ÎN GLUMĂ, MAI ÎN SERIOS

Engleza pare, într-adevăr, să fie prezentă aproape peste tot. Unii dintre noi o acceptăm cu brațele deschise, alții cu oareșce îndoială. Iar atunci când vine vorba de învățarea limbii engleze de la vârste foarte fragede, părerile sunt și mai împărțite. Principala îngrijorare legată de învățarea unei limbi străine foarte timpuriu este teama de a nu crea confuzie în mintea copiilor. Iar mai apoi, faptul că această confuzie, la rândul ei, ar putea determina dificultăți de exprimare. Nu în ultimul rând, preocupă și aspectul efortului necesar pentru a învăța o nouă limbă atunci când copiii sunt în plin proces de asimilare a celei materne. „Lasă-l, maică, nu-l mai chinui. Că abia știe să zică ce-i trebe’ pe limba lui, d-apoi în engleză!”, s-ar putea să ne sfătuiască vreo bunicuță protectoare. Să urmăm sau nu acest sfat?

AVANTAJELE UNUI ÎNCEPUT TIMPURIU

Obținerea unui grad ridicat de fluență și a unei pronunții mult mai apropiate de cea nativă par să fie des asociate cu expunerea timpurie și cu integrarea într-un mediu în care limba respectivă să fie vorbită cât mai mult.

  • În primul rând, stadiile de dezvoltare prin care trece creierul în perioada dinainte de pubertate favorizează asimilarea mult mai facilă a unei limbi[i]. Plasticitatea sa și puterea mare de asimilare a noutăților sunt factori favorizanți pentru acest proces. Din acest motiv, copiii sunt, potrivit cercetătoarei Jenny Saffran[ii], mult mai buni la învățarea limbilor străine decât adulții.
  • Au tendința să imite mereu ce aud în jurul lor, iar mușchii implicați în articularea sunetelor sunt și ei în dezvoltare. Faptul că atât aceștia, cât și organele articulatoare nu se obișnuiesc numai cu vorbirea în limba maternă este un avantaj. Datorită acestor aspecte vor putea să-și formeze o pronunție mai bună decât cea pe care o pot obține adulții mai târziu[iii].
  • Pe lângă factorii deja menționați, în copilărie ei pot dedica mai mult timp jocului și activităților de învățare. Sunt mai motivați, mai curioși, mai puțin îngrijorați de greșeli. Își asumă joaca și rolurile din situațiile de comunicare simulate, implicându-se total.
  • Interesul de a comunica îi ajută să asimileze natural elementele de limbaj. Iar tipul acesta de asimilare implică un grad mai redus de efort decât învățarea formală de mai târziu.

Însă cu cât trece timpul, cu atât se diminuează și unele dintre aceste avantaje. N-ar fi rău, așadar, să le oferim șansa de a începe să asimileze a doua limbă în intervalul în care se pot bucura de toate aceste elemente favorabile.

BENEFICIILE ÎNVĂȚĂRII UNEI LIMBI STRĂINE

Învățarea unei limbi străine de la o vârstă fragedă are și alte beneficii. Printre acestea se numără îmbunătățirea abilităților cognitive și a capacității de menținere a atenției[iv]. Și asta nu-i puțin, mai ales într-o lume plină de distrageri. Pe aceeași listă putem adăuga creșterea sensibilității față de alte culturi, mai multă flexibilitate în gândire și competențe mai bune de rezolvare a problemelor. Iar pe termen lung, cunoașterea englezei, de pildă, poate aduce un număr mai mare de oportunități educaționale și profesionale.

CONCLUZII

Putem folosi jocurile, poveștile, cartonașele și cărțile cu ilustrații pentru a introduce pe rând cuvinte și expresii în limba pe care dorim s-o învețe prichindeii noștri. Deși sunt încă mici, vârsta reprezintă un avantaj și nu o problemă pentru asimilarea acestor elemente de limbaj. Nu e deloc absurd, așadar, să avem prin casă o cărțulie de felul 1000 cuvinte în engleză, pe care s-o răsfoim din când în când împreună cu ei. Nici nu strică să repetăm scurte cântecele sau poezioare vesele, ori să citim povestiri de ale căror personaje să fie interesați și dornici să afle tot mai multe.

[i] Harold Klawans, care a fost profesor de neurologie la Rush Medical College, SUA, menționează principalele motive pentru care există această fereastră de oportunitate pentru învățarea mai facilă a limbilor străine în partea întâi a colecției sale de povestiri de neurologie, parte dedicată evoluției funcțiilor cognitive.

Referința bibliografică: Klawans, H. (2017). În apărarea femeii cavernelor. Povestiri de neurologie evoluționistă. București: Editura Trei, pp. 9, 33-34.

[ii] Jenny Saffran este profesor de psihologie la Universitatea din Wisconsin-Madison, SUA. Este specializată pe dezvoltarea cognitivă timpurie și studiază mai ales modul în care copiii învață să vorbească (în primul rând limba maternă, dar și alte limbi).

[iii] Smoke, T. (ed.) (1998). Adult ESL: Politics, Pedagogy, and Participation in Classroom and Community Programs. New York: Routledge, p. 177.

[iv] Lust, B., Yang, S. (2009, 12 februarie). Discovering Child Language and Cognitive Growth. Ithaca NY: Cornell University (Disponibil la: https://hdtoday.human.cornell.edu/2009/02/12/ discovering-child-language-and-cognitive-growth/, consultat: 19 februarie 2022).

© Sofia Toth, Jucării de 10, jucariidezece.ro

Share

Recomandări